Până a intra în izolarea indusă de COVID-19, mai toți ne găseam într-o cursă permanentă, în care nu mai reușeam parcă să întrezărim linia de finish, iar luxul de a ieși în natură puțini și-l puteau permite. E lucru cert, oamenii petrec tot mai puțin timp în natură, față de acum câteva decenii, de exemplu, când marea majoritate a populației locuia la sat. Procentul a scăzut considerabil de la an la an, odată cu industrializarea. Omul modern s-a îndepărtat tot mai mult de natură și s-a adâncit în inima orașelor. Atât noi, cât și copiii noștri am pierdut această conexiune, atât de valoroasă prin efectul ei terapeutic.
După două luni de izolare, în care mulți dintre noi am simțit că ne sufocăm în propriile locuințe, a venit, în sfârșit timpul, să-i satisfacem corpului nostru o nevoie primordială, o nevoie scrisă până și în ADN-ul nostru și anume cea de a ne conecta cu natura și de a fi una cu ea.
Dacă nu știai, există chiar și un termen japonez care descrie contopirea cu natura - „Shinrin Yoku”, care în traducere înseamnă „a face o baie în atmosfera pădurii”. Acest tratament pe care ni-l face natura, este o practică încetățenită în Japonia, concept care a apărut încă în anii 80, dovedindu-și de-a lungul timpului miracolele pe care le are asupra sănătății, efecte pe care le confirmă fără tăgadă și știința. În terapia „Shinrin-yoku“ spiritul nu este separat de natură, este în natură, acolo unde ne putem alinta toate simțurile prin verdele intens al copacilor, mirosul florilor sau mângâierea delicată a vântului.
Știința confirmă că interacțiunea cu natura diminuează activitatea cortexului prefrontal, zona funcțiilor cognitive și executive cum ar fi - planificarea, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor. O plimbare chiar si de 20 de minute, în care contemplăm peisajele, ascultăm sunetele pădurii, scade concentrația de cortizol (hormonul stresului) cu până la 15%, față de o plimbare pe care am alege să o facem prin oraș. În același timp, crește activitatea în alte părți ale creierului care au legătură cu emoția, plăcerea și empatia, stimulându-se astfel mai mult creativitatea decât productivitatea.
Studiile au mai demonstrat că pomii au efect vindecător la propriu. S-a descoperit că lemnul copacilor emană niște substanțe volatile, specifice, denumite fitoncide. Acești compuși organici sunt, de fapt, ca niște uleiuri esențiale care au efecte antimicrobiene și hrănitoare pentru organism. Compușii sunt totodată și calea de comunicare dintre copaci. În același timp, există o substanță și în sol, o bacterie comună denumită Mycobacterium vaccae, bacterie care stimulează sistemul imunitar.
S-a demonstrat cu dovezi clare că o ”abandonare” în natură poate duce chiar și la combaterea cancerului. Explicația vine de la imunologul Qing Li, de la Școala de Medicină din Tokyo, care a arătat într-un studiu că o plimbare prin pădure determină o creștere semnificativă a concentraţiei de celule NK „natural killer”, din sânge, un tip de globule albe care contribuie la lupta împotriva infecţiilor și cancerului. Conform imunologului, compușii volatili emiși de arbori sunt principalii responsabili pentru acest efect benefic asupra sistemului imunitar. În plus, participanţii la studiu au raportat o stare sufletească mai bună, au fost mai puţin anxioși și s-a înregistrat chiar și o diminuare a riscului de infarct. Multe spitale sau centre de recuperare au început demult deja să ofere chiar terapie forestieră ca parte a schemei de tratament.
O baie de pădure mai poate duce și la scăderea presiunii arteriale (cu până la 1,4%), îmbunătățirea creativității și a tonusului general, creșterea capacității de concentrare (chiar și în cazul copiilor cu ADHD), creșterea nivelului de energie, diminuarea tulburărilor legate de somn, reduce anxietatea și lista poate continua.
Calmul, bucuria vieții, tinerețea, încrederea, grija față de noi și cei din jurul noastru, le putem câștiga sau recâștiga prin terapia Shinrin-yoku – această „baie de pădure“. Chair și John Muir sau „John of the Mountains“, cunoscut explorator, scriitor și naturalist, preocupat de conservarea naturii, referindu-se la Shinrin-yoku, scria: „Mii de oameni obosiți, neîncetiniți, cuprinși de civilizație, încep să înțeleagă că mergând în munți, merg de fapt acasă. Sălbăticia este o necesitate“.
Dacă tot am ajuns în pădure și am făcut o ”baie”, de ce nu am merge după aceasta într-un câmp deschis pentru o baie... de soare, care nu rămâne în urmă cu beneficiile. Mai ales că avem o primăvară cu un soare atât de generos, ar fi păcat să nu profităm.
Literatura medicală cu privire la expunerea la soare este contradictorie – unii evidențiază beneficiile, în timp ce alții subliniază pericolele. Pentru a aprecia însă pe deplin efectele benefice ale luminii solare este oportun să abordăm subiectul holistic.
Corpul a fost conceput să reziste la căldura solară, dacă ne expunem responsabil. Așa că nici noi, nici animalele sau plantele nu pot trăi fără lumina solară, însă există o dreaptă măsură în toate.
Terapia cu lumina solară s-a transformat într-un medicament cu mult înaintea erei antibiotice, când bolile infecțioase erau comune și singura apărare împotriva lor era un sistem imunitar puternic.
Să vedem cum terapia soarelui ne ajută în mod natural să ne rezolvăm anumite dizarmonii din corpul nostru:
Depresia
Ați observat că atunci când avem o zi însorită, instant ni se schimbă și starea de spirit? Dacă ne simțim cumva demoralizați sau apatici, imediat ce ne lăsăm mângâiați de soare, devenim și noi radianți și plini de viață. Fenomenul are chiar și o explicație științifică.
Melatonina este un hormon care controlează somnul, iar serotonina este un neurotransmițător care ajută la realizarea stării de veghe și de bună dispoziție. Serotonina este substanța antidepresivă din fluxul sanguin care ajută la ridicarea stării de spirit, nu în zadar mai este numită și hormonul fericirii. Atunci când organismul absoarbe lumina soarelui, nivelurile de serotonină și endorfină cresc. Prin urmare, cu cât corpul uman este mai expus la soare, cu atât crește mai mult nivelul de serotonină.
Terapia cu lumină solară și-a dovedit eficiența și în tratamentul unor forme de depresie mai grave chiar, cum ar fi tulburările bipolare. Cromoterapia este recunoscută de Asociația Americană de Psihiatrie ca un tratament de primă linie pentru tulburarea afectivă sezonieră. Aceasta și-a dovedit o eficiență comparabilă cu antidepresivele.
Insomnie
Expunerea la soare în timpul zilei va regla ritmul natural al producției de hormoni, de serotonină în orele zilei și de melatonină, în timpul nopții.
Curăță pielea
Iritările pielii, cum ar fi acneea, erupțiile cutanate, eczema și piciorul de atlet pot fi vindecate prin expunerea la soare.
Reglează producția de hormoni
Soarele ne poate ajuta și la reglarea producției de hormoni prin stimularea Glandei Pineale. Odată ce-și reglează secrețiile, ne putem bucura de mai multă creativitate, intuiție și atenție, dar și de o îmbunătățire a stării de spirit.
Elimină toxinele
Lumina soarelui ajută la îmbunătățirea funcției ficatului și la descompunerea deșeurilor și toxinelor din organism.
Crește circulația
Expunerea la soare crește numărul de celule albe și roșii și ajută sângele să circule mai eficient.
Vitamina D
Cel mai cunoscut beneficiu al luminii solare - Vitamina D. Aceasta întărește sistemul imunitar, crește absorbția calciului, ceea ce duce la oase mai puternice. Scade șansele de a face pietre la rinichi, diabet și chiar obezitate. Vitamina D îmbunătățește, de asemenea, funcțiile cognitive și scade șansele de a dezvolta boala Alzheimer.
Totuși nu trebuie să uitați că există afecțiuni care se pot agrava dacă ne expunem la soare, iar unele medicamente, cum ar fi cele antihistaminice, contraceptivele orale, pastilele pentru diabet, tranchilizantele, diuretice și o serie de antibiotice, cresc sensibilitatea expunerii la soare.
Regula de aur este însă să facem băi de soare în mod responsabil. Cel mai important este să ne expunem la soare treptat, dimineata până la ora 10 și seara, după ora 16. Foarte important este să cunoaștem și durata exactă de expunere ”sănătoasă”. Specialiștii recomandă ca aceasta să fie un sfert din timpul în care știm că ne înroșim. Pe măsură ce petrecem mai mult timp la soare, pielea noastră produce mai multă melanină - pigmentul care ne oferă bronzul. Să nu stăm niciodată până ne înroșim sau ne ardem.
Despre crema cu protecție solară
Când aplicăm cremă cu protecție solară, corpul nostru este împiedicat să producă vitamina D3. Această vitamină uimitoare este incredibil de importantă pentru sănătatea noastră și este cunoscută ca fiind de ajutor în prevenirea mai multor tipuri de cancer. Cremele de protecție, de regulă, conțin numeroase substanțe chimice dăunătoare. Aceste substanțe chimice sunt absorbite de piele, slăbind sistemul imunitar și făcând corpul nostru mai susceptibil la multe boli, inclusiv cancer.
Dacă vă aflați într-o situație care necesită o expunere la soare mai mult timp, încercați să purtați o pălărie și mâneci lungi pentru a vă acoperi pielea... și beți multă apă.
Cu soarele pe de o parte și pădurea de cealaltă, putem spune că am descoperit elixirul unei vieți armonioase. Sau cel puțin avându-i ca aliați pe acești ”medici”, sigur o să ne clădim o sănătate de fier, care ne va ajuta să batem tot mai rar la ușile medicilor.
ADAUGĂ COMENTARIU