desuflet
Postat: joi, 26 mar 2020, ora 22:03

Ce ai de câstigat atunci când dăruiești? Ce spun oamenii de știință

Fiecare dintre noi am avut cel putin un moment de generozitate cand, daruind ceva cuiva, sub orice forma, am trait o bucurie de nedescris. Este minunat sa oferi, mai ales cand vezi ca fața acelei persoane se lumineaza, cand stii ca prin gestul tau, care, uneori, nu te-a costat foarte mult, ai putut sa bucuri un suflet, sa-l faci sa se simta incurajat si iubit.

Oferirea poate atrage dupa sine o serie de avantaje, unele dovedite stiintific, chiar. Sa vedem care sunt acestea:

- Intareste imunitatea, reduce durerea fizica.
- Reduce riscul de depresie sau al bolilor de inima
- Mareste longevitatea si reduce stresul
- Le aratam celor din jur ca ii iubim si ca ne pasa
- Ne dezvoltam empatia, recunostinta
- Prin faptele noastre ii putem “molipsi” si pe cei din jur

Unul din numeroasele studii realizate pe marginea acestui subiect a fost facut in cadrul universitatii Stanford, SUA, in care participantilor li s-au oferit cate cinci dolari, acestia fiind liberi sa ii cheltuiasca cum vor. Dupa cateva zile, fiind supusi investigatiei cu aparatul de rezonanta magnetica functionala, cercetatorii au constatat un lucru paradoxal: la cei care oferisera cei cinci dolari, fie toti, fie fragmentar, uneia sau mai multor persoane, zonele cerebrale, care semnalau starea de bine de pe urma faptei lor erau de patru ori mai “luminoase”, decat la cei care cheltuisera banii in scop propriu. Cercetatorii au concluzionat ca atunci cand oferim cuiva ceva material, bucuria noastra nu este mai mare doar in comparatie cu a celui care primeşte, dar este chiar, de patru ori mai mare decat daca am primi noi banii sau orice altceva ce ni se ofera.

Oamenii de stiinta au mers insa mai departe. Acestia au vrut sa vada daca acelasi lucru se confirma si in plan spiritual. Astfel, cercetatorii au tinut sub observatie cinci femei, care sufereau de scleroza multipla si care au facut voluntariat, timp de trei ani, ajutand alti 67 de pacienti care sufereau de aceeasi boala. Acestea au invatat tehnici de ascultare empatica si de compasiune, fiind rugate sa sune, o data pe luna, fiecare pacient, purtand cu el o convorbire de minumim cincisprezece minute. Rezultatele au aratat ca, de-a lungul celor trei ani, femeile voluntare au avut un nivel ridicat de satisfactie, eficienta si competenta. Deasemenea, au reusit sa nu se mai concentreze exclusiv asupra propriei suferinte, ci pe cele ale persoanelor aflate in necaz, au raportat un sentiment mai ridicat de stima de sine si de autoapreciere, in ciuda infirmitatii lor. Rezultatul cel mai surprinzator a fost insa cel care releva ca „cele cinci femei au avut o satisfactie de sapte ori mai mare decat a pacientilor asistati. Mai mult, beneficiile experimentate de pacienti au crescut odata cu timpul.

Asadar, bucuriile pe care le induce ajutorul oferit altora sunt mult superioare darurilor materiale. Cei care se implica in astfel de actiuni, spun ca nimic nu se compara cu bucuria care vine din actiunile de voluntariat facut pe oricare dintre segmente.

Mai mult de atat, Nicolae Steinhardt, in cartea sa "Daruind vei dobandi", ne explica faptul ca pana si cel ce nu are, poate darui: "Dand ceea ce nu ai, dobandeşti ceea ce ai stiut sa dai din golul fiinţei tale. Darul suprafiresc se reflecta asupra-ti, se intoarce la tine ca un bumerang, ca o raza de lumina proiectata de oglinda".

Iar milostenia, cum numeste biserica actele de daruire, este fundamentul credintei: "Cu un bănuţ dăruit poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un pahar cu apă rece!" (Sfântul Ioan Gură de Aur).

Puterea de a darui vine atunci cand am renuntat la propriul ego. Pur si simplu, prin a da, acest egou poate fi purificat. Trebuie sa fim insa atenti, pentru ca uneori, se poate intampla exact inversul - prin oferirea de ceva unei persoane putem, dimpotriva, hrani acest egou. Există pericolul ca egoul să-şi supună şi să pervertească actul daruirii. Este vorba aici de acele fapte care la suprafata par a fi de altruism, dar in esenta vin din intentia de a ne bucura de o mai mare notorietate, de a fi laudati, public, mai ales, sau diverse alte avantaje urmarite de egoul nostru.

Exista insa o dreapta masura in toate. Trebuie sa fim foarte atenti la cand si cui trebuie sa daruim. Sa daruim, asadar, oricand este nevoie. Dar, la fel de important, sa o facem in masura cea mai potrivita. Trebuie sa stim cui sa daruim si cum trebuie sa o facem, pentru ca, de multe ori, vrand sa faci bine, putem face rau. Sunt multi oameni care isi plang de mila si carora ajungem mai tarziu si noi sa le plangem de mila. Dar trebuie sa constientizam ca nu toti ajung in situatii critice sau nefericite din cauza unor necazuri. Trebuie sa recunoastem, ca unii dintre ei isi sapa singuri groapa din inconstientă, lene sau nepăsare. Iar la un moment dat ajung sa depinda de altii pentru a putea sa-si duca traiul. Se multumesc cu darurile altora, fara a mai depune vreun efort sa-si depaseasca conditia. Se complac in situatia in care se gasesc si, de cele mai multe ori, nu stiu sa aprecieze mana care li se intinde. Firesc, ei nu se vor ridica, fiindca le este mai usor sa primeasca. Sa fim directi - lenea e comoda!

Atunci cand daruim acestor tipuri de oameni, de fapt, nu procedam corect. Le alimentam lenea si nepasarea, taindu-le sansele celor care poate, intr-adevar, merita sprijinul nostru. Acei oameni care trec printr-un necaz, fie s-au imbolnavit, le-a ars casa sau au pierdut pe cei dragi, ramanand singuri. Acest aspect este ilustrat foarte frumos si de afirmatia lui Stephen R. Covey, care spune: Dă-i unui om un peşte şi îl vei hrăni o zi. Arată-i cum să pescuiască şi îl vei hrăni pe tot restul vieţii lui.

ADAUGĂ COMENTARIU

Abonare Newsletter

Primește pe email cele mai relevante articole!